Mulţi oameni urmează diete extreme şi aplică diferite metode de detoxifiere, dar folosesc produse cosmetice toxice. Nu uitați că pielea dumneavoastră este ca un burete, aşa că fiţi atenţi ce puneţi pe ea. Toţi cei preocupaţi de sănătatea lor ar trebui să ştie că substanţele din cosmeticele pe care le folosim zilnic sunt absorbite de organism, prin piele. De cele mai multe multe ori, ingredientele chimice ale cosmeticelor şi ale produselor de îngrijire corporală sunt toxice şi au efecte dezastruoase asupra sănătăţii noastre. În prezent, tot mai mulţi oameni se interesează de alimentaţia sănătoasă, naturală. Un regim vegetarian, care să evite alimentele artificiale şi aditivii reduce considerabil riscul de expunere la toxine. Însă în aceeaşi măsură ca şi hrana, substanţele cosmetice pe care le folosim ne influenţează sănătatea. Medicina Ayurveda ne sfătuiește să nu punem niciodată pe piele substanţe pe care nu le-am înghiţi.
Absorbirea prin piele a toxinelor este mai periculoasă decât înghiţirea lor
Pielea este cel mai mare organ al corpului. Este un înveliş viu, care respiră şi are o mare capacitate de absorbţie. Pielea absoarbe practic toate substanțele aplicate pe suprafaţa ei. Dacă acestea sunt benefice, efectele folosirii lor vor fi la fel. Dar dacă acestea sunt substanţe chimice toxice, vor avea efecte adverse atât asupra pielii, cât şi asupra organelor interne ale corpului nostru. Mai ales efectele cumulate, care apar după mulţi ani de folosire a unui produs, transformă elementarele noastre obiceiuri de igienă într-un stil de viaţă sinucigaş care ne apropie de boală şi de moarte. Solvenţii din unele săpunuri, şampoane și geluri de duş distrug bariera protectoare a pielii, o degresează puternic şi favorizează pătrunderea substanţelor toxice. O dată pătrunse în piele, acestea ajung în micro-capilarele sanguine, în vasele limfatice şi apoi în fluxul sanguin, care le răspândeşte peste tot: în creier, ficat, rinichi, muşchi.

Ignoranţa şi nevoia de a arăta bine duc la creşterea continuă a consumului de cosmetice
Produsele pentru igienă şi înfrumusețare nu sunt încă percepute ca având legătură cu starea noastră de sănătate, căci le folosim doar extern. Nu realizăm că pielea este un organ la fel de expus la toxine ca şi sistemul digestiv. Ignoranța noastră impulsionează dezvoltarea industriei de cosmetice. De aceea nu s-a cerut încă legiferarea unor avertismente care să însoţească produsele cosmetice şi de îngrijire personală, aşa cum, de pildă, pe pachetele de ţigări se scrie „Tutunul dăunează grav sănătăţii”. Rezultatul este creşterea continuă a profiturilor corporaţiilor care fabrică produse cosmetice şi de îngrijire personală. Acestea ne fac să credem că au mare grijă de pielea noastră, făcând teste riguroase înainte de a lansa produsul pe piaţă. În realitate, aşa cum subliniază cercetătorii din Consiliul Naţional de Cercetare al SUA: din zecile de mii de substanţe chimice din produsele comercializate, doar câteva au fost supuse unor teste amănunţite de toxicitate, iar multe nu au fost testate deloc. Grupul de Activităţi pentru Mediu (o organizaţie de control) estimează că doar 11% dintre cele cca 10.500 de ingrediente obişnuite ale produselor de îngrijire personală au fost supuse unui număr suficient de teste pentru a da siguranţă. Iar FDA precizează că un producător de cosmetice poate folosi orice materie primă ca ingredient şi poate lansa produsul pe piaţă fără acordul său.
Femeile absorb anual 3 kg de substanţe toxice prin intermediul produselor cosmetice
Rutina zilnică a femeilor implică folosirea demachiantului, a cremei de faţă, a produselor de machiaj şi a celor pentru igienă. Multe dintre acestea conţin componente toxice. Afectate nu sunt doar femeile, ci şi bărbaţii, pentru că şi produsele destinate lor (cremă, spumă de ras, after-shave, şampon) au aceleaşi ingrediente periculoase. Dar cel mai grav este faptul că astfel de substanţe se găsesc şi în produsele destinate îngrijirii copiilor. Iar faptul că produsele cosmetice stau mult mai mult pe raft decât cele alimentare le sporește toxicitatea şi potenţialul cancerigen.
Produsele cosmetice sunt nişte cocktailuri de chimicale, iritanţi ai pielii, toxine care afectează dezvoltarea fizică şi mentală la copii, perturbatori endocrini (substanţe care opresc sau blochează transmiterea de hormoni în corp şi se interpun astfel în dezvoltare), agenţi mutageni (duc la mutaţii ale ADN-ului, care provoacă fie cancer, fie afecţiuni congenitale), neurotoxine (substanţe care afectează sistemul nervos), toxine de care afectează sistemul reproductiv şi sensibilizatori (substanţe chimice care provoacă reacţii alergice în ţesuturi).
În lista celor mai periculoase substanțe chimice conduc detaşat parabenii, conservanţi utilizaţi în aproape toate produsele pentru piele şi păr, inclusiv săpun, şampon, deodorant şi loţiuni pentru bebeluşi. Parabenii sunt utili în stoparea dezvoltării bacteriilor, dar specialiştii au descoperit că ei mimează efectele estrogenului, hormonul sexual feminin care, printre altele, poate contribui la dezvoltarea tumorilor maligne. Un efect similar îl are aluminiul, care intră în compoziţia deodorantelor şi antiperspirantelor. Sărurile de aluminiu şi zirconiu din deodorante blochează glandele sudoripare şi reduc pentru câteva ore cantitatea de transpiraţie de la nivelul pielii. Totuşi, din cauza aluminiului absorbit prin piele, deodorantele şi antiperspirantele pot contribui la apariţia tumorilor mamare.

În lacurile de unghii, în fixativul şi spuma de păr și în unele parfumuri se găsesc ftalaţii. Aceştia afectează plămânii şi pot chiar produce malformaţii congenitale, dacă sunt utilizate cosmetice cu ftalaţi în timpul sarcinii. Ei afectează celulele spermatice şi pot provoca feminizarea bărbaţilor. Sistemul hormonal al ambelor sexe este tulburat şi demoscul sintetic, o substanţă aflată în compoziţia parfumurilor, a săpunurilor sau cremelor.
O cercetare semnificativă asupra impactului ftalaţilor a fost realizată de dr. Shanna Swan, profesor de obstetrică şi ginecologie la Universitatea din Rochester, care a găsit o legătură între acești esteri ai acidului ftalic şi feminizarea băieţilor. Cercetarea a identificat o legătură clară între expunerea prenatală la ftalaţi şi o distanţă anogenitală (ADG) redusă la bebeluşii masculi (o coborâre incompletă a testiculelor şi o subdezvoltare a penisului).

Încă un exemplu care pune şi mai multe semne de întrebare în legătură cu siguranţa produselor de îngrijire personală este formaldehida, o substanţă iritantă, cancerigenă, folosită în industria mobilei. La un moment dat, formaldehida a fost eliminată din producţia mobilei, însă se foloseşte pe scară largă sub formă de conservant şi dezinfectant în şampoane, lacuri de unghii, întăritori pentru unghii şi produse pentru stimularea creşterii părului. Provoacă alergii, ameţeală, dureri de cap. Este considerată halucinogenă de către IARC (International Agency for Research on Cancer) şi „posibil cancerigenă” de către EPA (Environmental Protection Agency). Prezenţa ei este deseori mascată prin faptul că intră în componenţa altor ingrediente, precum hidantoină ori surfactanţi, cum ar fi lauril sulfatul de sodiu. Trebuie știut că produsul mai apare şi sub numele de formalină sau MDM.
Sub numele de vaselină sau parafină, unele creme hidratante conţin un amestec de hidrocarburi aromatice din petrol sau produse derivate din acesta, ale căror denumiri conţin prefixele „propyl” sau „methyl”. Acestea nu lasă pielea să respire, blocând astfel eliminarea toxinelor din corp. Pot provoca sensibilitate la lumină şi sărăci pielea de propriile uleiuri naturale, efectul fiind uscarea şi crăparea acesteia, îmbătrânire prematură, acnee şi diverse alte afecţiuni ale pielii. O substanţă suspectă este şi cocamid MEA, care „leagă” ingredientele din multe tipuri de creme de faţă.
Padimate-O, cunoscut şi ca octil-dimetil sau PABA, este un ingredient comun în cremele solare. La fel ca şi DEA, este un agent de formare a nitrosaminelor, favorizând formarea acestora sub influenţa ultravioletelor şi crescând astfel riscul de cancer de piele, situaţie ironică în condiţiile în care este utilizat tocmai ca ecran de protecţie.
Altă substanţă potenţial iritantă este benzil-alcoolul sau izopropilul, un solvent şi o substanţă alterantă, adică una care poate modifica structura altor substanţe chimice. Folosit la parfumarea produselor cosmetice sau a vopselelor de păr, în produse de curăţare a vopselei de păr și de exfoliere corporală, loţiuni de mâini, after-shave-uri şi parfumuri, are ca efect îmbătrânirea prematură. Poate provoca greaţă, dureri de cap, înroşiri ale pielii şi depresii. De asemenea, usucă pielea şi-i provoacă crăpături, care favorizează dezvoltarea bacteriilor.

Unele vopsele de păr conţin, de asemenea, plumb. Universitatea Xavier din Louisiana a făcut cercetări pe această temă şi a descoperit că unele mărci de vopsea de păr conţin de 10 ori mai mult plumb decât cantitatea admisă în vopseaua pentru locuinţe! Oricine lucrează cu vopsea sau locuieşte într-o încăpere proaspăt vopsită ştie ce reacţii poate să declanşeze: dureri de cap, strănut şi greaţă, pentru a numi doar câteva dintre ele.
Studiile ştiinţifice cu privire la legătura dintre folosirea vopselelor de păr şi cancer au arătat că, prin pielea capului, corpul absoarbe rapid substanţele chimice conţinute în aceste produse, pe durata în care vopseaua trebuie să rămână pe cap. După ani de folosire repetată, se pot absorbi destule substanţe pentru a declanşa cancerul la vârste înaintate.
Gudronul de cărbune, folosit ca bază pentru vopseaua de păr şi şampoanele contra mătreţei, se ştie că provoacă boli fatale precum cancerul şi o serie întreagă de afecţiuni comune, precum astm şi dureri de cap. Pe eticheta produselor este menţionat ca FD&C sau D&C.
Parfumurile folosite în multe dintre produsele de îngrijire personală sunt de obicei pe bază de petroleum. Ele pot provoca dureri de cap, ameţeală, alergii, probleme respiratorii, iritarea pielii şi sensibilitate chimică. Din păcate, FDA nu cere fabricanţilor de parfum să-i prevină pe consumatori asupra substanţelor toxice care se găsesc în produsele lor.

Copiii sunt expuşi la reacţii toxice sau iritativ-alergice prin produsele de îngrijire corporală

- Acidul salicilic, un produs toxic, folosit în cantităţi mari. Persoanelor cu sensibilitate la salicilaţi le face rău chiar şi în cantităţi mici.
- Ureea, folosită în cantităţi mari sau în mod repetat este iritantă pentru piele şi ochi.
- Coloranţii, conservanţii, acidul boric (conţinut în pudrele de talc, devine toxic dacă este ingerat ori inhalat).
- Camforul în cantităţi mari provoacă stări de confuzie, iritare, hiperactivitate neuromusculară
- Fenolul - violet de genţiană în cantităţi mari, sau folosit în mod repetat poate declanșa alergii.
În funcţie de durata utilizării şi suprafaţa de piele pe care se aplică, aceste substanţe pot provoca reacţii toxice sau iritativ-alergice. Acestea apar la 24-48 de ore de la aplicarea produsului pe piele. În apariţia acestora este implicat sistemul imunitar al copilului. Organismul acestuia produce anticorpi la prima aplicare a produsului, iar la readministrare apar reacţii din ce în ce mai rapide. Iritaţiile apar sub forma unor mici arsuri, ca reacţii locale imediate. Reacţiile toxice (intoxicaţiile) sunt provocate de substanţele absorbite în organism.
Care sunt alternativele
Ignoranța noastră a permis fabricanţilor de produse cosmetice şi de îngrijire personală să folosească orice substanţă, fără a fi traşi la răspundere. Trebuie să fim conştienţi şi să-i facem şi pe alţii conştienţi cu privire la aceste aspecte, până când societatea va cere socoteală celor care folosesc aceste substanţe şi va propune soluţii de rezolvare. Una dintre acestea este citirea atentă a etichetei produsului. Multe companii de cosmetice au început să lanseze aşa-numitele produse „naturale”, dar pentru că nu există standarde asupra a ceea ce înseamnă natural, multe conţin şi substanţe chimice. Tot ce putem face este să fcem o listă cu ingredientele nocive şi să verificăm cu atenţie produsele, înainte de a le cumpăra. Putem folosi pentru aceasta informațiile existente pe Internet, cu privire la siguranța sau nocivitatea produselor. Decizia cea mai bună este să avem încredere în propriul corp, care e în stare şi singur să facă minuni (dacă nu-l împiedicăm), fără să aibă nevoie de ajutor, aşa cum nu are nevoie nici pentru a merge, respira ori zâmbi. Putem folosi câteva produse naturale, sau putem căuta reţete, pentru a ne prepara singuri şampoane, creme, măşti, loţiuni. Eforturile ne vor fi răsplătite.
V-a plăcut articolul? Nu uitați să vă abonați la noutăți!
0 comentarii până acum
Trimiteți un comentariu